Ecouri in Mass-Media

De-a lungul timpului au existat câteva ecouri ale activității bunicului in presa. In primul rând, au fost materialele trimise de el însuși către Scânteia si Era Socialista, dar evident ca acestea nu au fost publicate (am reușit însă sa le scanez).

În faptele sale de disidență, bunicul meu nu a căutat sprijin în Occident. A încercat doar să lucreze în cadrul sistemului (și, evident, a eșuat). Cu toate acestea, familia sa (în special fiul său si tatăl meu Valeriu cat și fiica lui Zvetlana, care se aflau la vârsta lansării carierei si familiei lor) au suferit unele efecte adverse prin intimidarea (regimul asigurând-se că sunt "siguri" și nu vor răspândi informații ostile fie in afara, fie în interiorul țării) și au fost transmise pentru promoții sau au negat călătoriile străine chiar și în interiorul lagărului comunist. Acest damnatio memoriae pe acțiunile lui Gheorghe cat si modestia si bunul-simt al bunicului, care s-a recomandat întotdeauna ca "inginer Zodian", au creat un teren fertil după 1989 pentru foștii săi temniceri să răspândească zvonuri și să continue să-l intimideze pe el și urmași într-un efort de a scăpa de justiție și de a-și păstra avantajele socio-economice, acuzându-l-l pe el ca ar fi fost "securist". In necunoștință de cauza si in lipsa informației, unii contemporani au început sa si-l amintească de "securist", identificându-l cu câinii de paza a regimului îndepărtat, aducând astfel insulta rănilor lăsate de lupta sa cu morile de vânt. Bunicul meu a fost astfel presat de circumstanțe sa-și facă publice acțiunile.

A vizitat așadar sediul unui ziar - Opinia Studențească din Iași - in Martie 1990 si ei au continuat cu un articol in Septembrie din același an. Intre timp, a apărut si un documentar TV, făcut nu cu mult timp înainte de trecerea sa in neființă.