Lucian a fost unchiul meu (Andrei), soțul Zvetlanei si tatăl lui Cristi; ambii i-au preluat numele de familie. In Lucian am găsit un partener de șah gata sa joace oricând, si cu care jucând am progresat pana la un nivel care mi-a permis sa fiu evidențiat cu o diploma la un simultan susținut de mari maeștri in cadrul Daciadei - m-am ales cu o pereche de șosete maro! A încercat sa mă învețe si poker, dar nu s-a prins de mine. Mi s-a părut a fi un joc de noroc, pierzând complet aspectele de psihologie si calcul probabilistic care-l fac complex.

Fumător inveterat, Lucian a decedat prematur in prima decada a acestui deceniu in urma unor complicații.